Mai pe ici, mai pe colo

A venit vremea sa iau o pauza de la tot.A venit vremea in care eu trebuie sa imi fac ordine-n cap.A venit vremea sa incerc sa uit de Feti-Frumosi olteni, de durerile mele, de idiotii din jurul meu.M-am plictisit de aceleasi zdranganeli in fiecare zi. E nevoie de o pauza mai mica si mai mare si nu am de gand sa astept luna august ca sa o pot lua.Imi permit sa mi-o iau acum in febra pregatirilor pentru facultate si pentru ce urmeaza dupa.En fin.Pauza presupune sa o iau mai chill si sa devin mai miserupista, pe romaneste.
Astept sa mi se normalizeze totul.Pana atunci da-i cu Grigore Lese pentru ca e musai sa recunoastem ca e valoarea traditionalului romanesc contemporan (sau hai, una din valorile ca mai este si doamna Maria Lese si alte figuri respectabile ale genului).
O melodie in tiparul careia consider ca m-as incadra..

GRIGORE LESE-Mandrut gura dezmierdata

mandrut gura dezmierdata
dragi ne-am fost noi laolalta
dragi am fost si ne-am iubit
gura rea ne-o despartit
hei hai dorule dar nu-i bai mandriorule
hei hai dorule dar nu-i bai mandriorule
de ne-o despartit o fata
cununia nu si-o vada
de ne-o despartit ma-ta
nici moarta nici traia
hei ha dorule da numa sa se chinuia
hei ha dorule da numa sa se chinuia
de ne-o despartit fecior
pieie-i boii din ogor
sa ramaie grajdu gol
cum am ramas eu cu dor
hei hai dorul nu-i mai mandriorule
hei hai dorul nu-i mai mandriorule

ma bucur de ceea ce am momentan si nu voi inceta sa sper.. pentru ca stiu..

Numai asta nu

Nu cunosc o opinie mai generala asupra spitalelor din Romania, respectiv Bucuresti (unde situatia e mai buna) insa, eu m-am lamurit asta-seara.Nu mai vreau sa vad spital pentru un timp mai mult decat indelungat.Mai ales, nu vreau sa vad pe cineva foarte iubit de mine in postura de pacient.O fi Floreasca spital modern si este, insa nu e .. ok ideea in sine.
In primul rand am fost oripilata de numarul mare de pacienti de la chirurgie plastica (ceea ce nu dovedeste ca romanii nu sunt cuminti, ci faptul ca e nevoie de mai multe cadre).Numar mare de ciucalatii,la camera de garda plin, saloane plin.Bine ca macar exista implicare si asta e un pas inainte.Doctori care chiar fac cu pasiune datoria lor si asta te usureaza oarecum.Pentru prima data am simtit ca mi se inmoaie picioarele cand ma aflu in spital, poate pentru faptul ca eram cu tata de brat si nu am idee ce o sa se intample cu el nici pana maine, noaptea asta avand loc operatia.Doctorita a zis ca o sa fie ok, as vrea sa ma asigur si pe mine de asta,insa sunt total pe alta lume.Nu mai am putere sa fac nimic, nu mai pot sa simt nimic, nu mai stiu, nu mai vad nimic.Randomizare, pansament, iod.. prea multe chestii auzite pe seara asta.Chiar daca jumatate din termenii insiruiti si auziti azi imi sunt ca japoneza, sper in bine si sper in medicina romaneasca:)
i just want my dad back and safe
Aveti grija de voi, de cei dragi, aveti grija cat de mult puteti pentru ca vorba cui o fi e mai bine sa previi decat sa tratezi.

ti-am dat un inel.. urmeaza grenada si ce am mai facut eu

In sfarsit am reusit sa vad 300-Eroii de la Termopile.In sfarsiiit :) si pot spune siner ca, desi multi spun ca e o prostie, mie mi-a placut si rasplacut(doamne ce face istoria din mine).Efecte smechere, poveste semi-pe bune si emotii cat de poate.Dupa ce am vazut filmul mi-am dat seama ca nu mai pretuim nimic la nivelul la care ar trebui, mai ales in ceea ce priveste valorile morale, spirituale.
Nimic nu mai aparam cu atata indarjire, poate doar portofelul sau lantul de 3 kg de la pantaloni(caci acum la gat se poarta talangile de aur sau platina mai nou).Este o lectie despre curaj,onoare si pasiune,dragoste si dedicare.
Pe langa filmul miraculos pe care l-am vazut duminica, sambata mi-am incercat talentul didactic pe doua din colegele mele preferate: Adina si Oana. Super tare frate.Putem face din istorie o poveste mult mai usor digerabila si mai placuta decat pana acum.Am si bafta ca sunt doua fete foarte smart si profa (heheh) e grozava, nu-i asa ? :DEvident.Va promit ca terminam totul repede si frumos si cu 1o :D
Stiti ce.. cred ca blestemele mele au functionat :)) se stie la ce ma refer :P:P A si btw... e prima data cand ma oftic ca am 18 ani ca din cauza asta nu pot pleca in Berlin la cursuri. mrrr

Domnisoara, dumneavoastra pentru ce luptati?

Nu ma consider mai buna, nu ma consider mai inteligenta, nu ma consider mai realizata.Probabil ca nu m-as considera asa nici daca as lucra pe post de radio-santz (fara apropo:-").Doresc marginalizarea prostiei.Doresc sa nu mai fiu nevoita sa bag capul in pamant datorita unei 'penibile coalitii'(minuni face sa stii putina istorie).Nu mai vreau sa fiu subiect in nici o sala a liceului, nici macar in a mea.Nu mai vreau sa fiu nevoita sa tac si sa regret ca am facut-o ca sa am si eu ocazia sa sustin Bacu`.Sincer, m-ar durea direct in.. cot daca nu as fi a12a.Oricum, pt cei 2 fani ai mei tin sa anunt ca by the way, o sa si scapam de liceu si nu se va termina totul pe 8 iunie la absolvire.
Oamenii subestimeaza, oamenii eticheteaza, oamenii vorbesc, eu visez.Visez si sper.Visez ca or sa vina vremuri mai bune si sper ca voi reusi sa razbesc in viata.Nu sunt proasta insa sunt speciala si pentru simplul fapt ca sunt speciala trebuie sa suport multe.Oricum nu o sa ajung ca admiratoarea mea nr1 sa ma duc sa dau cu papagalu` sau sa fac alte alea.Unii ar trebui sa isi mai controleze actiunile, daca nu, sa renunte la a mai respira aerul atat de necesar pt mine si prietenii mei :>
probabil sunt si eu buna la ceva pe lumea asta.
they say jump, you say how high [muah muah]

Tot ceea ce nu sunt

Viata e penibila.Uneori, viata te duce acolo unde nu te astepti, te duce si te intoarce sau doar te duce ca apoi tu sa te descurci.Se pare ca eu am fost dusa. Acum sunt pe cont propriu.Am tot pierdut lucruri si i must have 'em back.Am fost motivul unor batai de inima, am fost si soarele din casa (penibil!), am fost destin, am fost fatalitate.Ce n-am fost eu pana acum.. heh.. multe
N-am fost o eleva buna nici in scoala primara, nici in gimnaziu, iar de liceu ce sa mai zic.In a 12a am inceput sa ma reinventez.Abia acum plac, cand mi-am dat seama ca sunt si alte lucruri pe lumea asta atat de minunate.Acum sunt ce vreau eu sa fiu, nu ce e planificat ca eu sa fiu.Ca o sa fiu istoric, diplomat,consilier sau gazetar chiar nu conteaza.Asta o sa se intample.Insa mi-am propus ca eu sa nu mai mai schimb cica.De asta trebuie sa am grija, de mine adica.O simt pe propria piele cat de greu e sa pierzi ceva drag.Asa as vrea sa inteleg unele lucruri a caror cauza foarte probabil se numeste Cristina Visan. Poate ca nu trebuie sa inteleg, poate ca trebuie sa raman asa, in aer.
Nu sunt sora, frate, nu sunt eleva de nota 10, nu sunt proasta, nu sunt ideala, nu sunt atotstiutoare, nu sunt pe placul unor profesori, nu sunt colega perfecta, nu sunt prietena siropoasa, nu sunt copilul cuminte, nu sunt omul fericit... nu sunt normala..

Pentru voi ba

tot binele din lume celor care mi-au fost alaturi.Irina Larisa Kus Diana Adina Alexandra Cristina Ana Laura Oana Adriana Kittie Vlad Sergiu and so on and so forth.Va iubesc ba :D bafta la bac si mai departe si veti fi mereu --> <3
*vreau la mare dupa admitere ;;)*

cu drag,
cristina

Cristina

Cristina e inconstienta, Cristina e ideea de libertate.Libertatea de orice fel (mai ales de exmprimare).Cristinei ii place sa iasa, ii place sa manance (snitzel de pui si cartofi prajiti). De cele mai multe ori se indragosteste ca proasta si sfarseste prin a se victimiza.Degeaba incerci sa ii dai un sfat ca oricum tot cristineste o face.her way.the only way.Descurajata de multe ori, Cristina a renuntat la foarte multe lucruri.A renuntat de multe ori la a zambi, a renuntat la a mai spera.Pacat.
Dimineata,Cristina se trezeste si se stramba la aia din oglinda, desi o iubeste.Cristina iubeste ceea ce se afla in oglinda, nu e narcisista, ci doar traieste impacata cu gandul ca nu e limitata si ca traieste cu un scop.O sa fie studenta curand cica. Poate la Istorie-RISE, poate cine stie.Ce hal... Cristina sa se afle intr-o institutie care ne conduce tara.haha.Dar cine stie, poate ca poate si poate ca merita.O sa vedem.O sa mai povestim.
Cristina este melomana.Cristina divinizeaza muzica.Asculta mai multe, ciudate, smechere, shucare.Cristina merge la concerte si face numa prostii p-acolo.Nu de putine ori a plecat vanata de pe la un concert sau cel putin zgariata.
Cristina plus inima egal istorie.Istorie si strategie militara.Divide et impera.Asta e latura stiintifica a Cristinei.Tunuri Krupp.De coasta.She loves them.De aia alege ea istorie.Pentru ca ii place si pentru ca istoria nu este doar o poveste.
Cristina cica vrea sa calatoreasca si sa fie fericita.Cine nu vrea asta?Insa Cristina e speciala.E Cristina.
*vreau sa se termine totul mai repede!*



param param param [aseara m-am facut iar praf cred ca e cazul sa ma trag pe nas]

..adu-mi vestea,din gura ta va suna bine oricum

cand n-ai sa mai chemi..

si cand credeam ca o sa se termine..s-a terminat

uneori speri in viitor.uneori speri intr-o zi mai buna, intr-o viata mai buna, intr-o persoana mai buna.speri ca cineva va veni si iti va lumina calea, ca cineva acolo undeva se gandeste la tine si e gata sa iti intinda o mana la nevoie, ca cineva te iubeste neconditionat.. si nu se intampla asta mereu.nu mereu reusim ceea ce ne propunem, fie ca vrem ceva din orgoliu, ambitie sau pasiune.iar cand nu obtinem ceva dorit cu ardoare, durerea se dubleaza, tripleaza, devine de nesuportat.
dorinta si asteptarea sunt in legatura si ele se completeaza perfect.eu am asteptat si mi-am dorit.. mi-am dorit si am asteptat.ce anume?anume..si inca astept, nu am altceva mai bun de facut.pentru mine a nu avea ceea imi doresc din inima e ca si cum mi s-ar lua ultimul acord din cantecul vietii mele. si asta simt acum.ma simt neimplinita pentru ca nu am acel ceva pe care il merit si pe care nu inteleg de ce nu il am.sunt om, gresesc, imi recunosc greselile,dar nu-mi pot edita viata oricat de mult mi-as dori poate acest lucru.imposibilitatea de a iti edita viata e poate cel mai mare defect al vietii ei.de cat timp asteptam vremurile bune?de foarte mult, va zic eu.traim si vremuri bune si le mai si asteptam pe cele si mai bune.cat de egoisti putem sa fim.
ps: cred ca ma apuc sa organizez o Fratie in Cosbuc anti-'persoana' ca nu mai pot :))
*la crucea unei fete sa-ngenunchiezi odata*

a schimba ceva nu inseamna a te liberaliza..

.. de aia avem noi atatia .. liberali prin viata politica.ideea e urmatoarea: ori te schimbi ori te complaci in starea actuala.sunt de parere ca schimbarea este aceea care de fapt ne conduce si ca traim intr-o lume a tranzitiei.nu evolutie, ci tranzitie.poti sa schimbi ceva si regresand.
in ceea ce ma priveste, cred ca m-am schimbat destul de mult in vremea ce tocmai a trecut.poate incep sa mai renunt la indolenta mea arhicunoscuta si chiar incepe sa imi pese de mine, de tot. chiar imi pasa? da, imi pasa.m-am emancipat frate, am crescut.cum.. inainte imi permiteam sa intorc vorba vreunui stimabil profesor?! nope. acum abia astept orele cu 'persoana' ca sa ma pot desfasura.stiu ce fac si da, fac si ce vreau.nu e teribilism, este doar acceptarea realitatii si a faptului ca de acum abia incepe adevarata distractie.am invatat cu adevarat ce inseamna a zambi, a fi indurerata (mai ales) si a lupta pentru propria persoana.e atat de greu sa lupti pentru tine.nu stii ce sa alegi mai intai, ce e mai bun ca doar vrei numa' bune pentru preaiubita ta persoana.ce ti-e si cu viata asta.
nesimtirea este o alta schimbare.in cazul meu, o recunosc.sunt nesimtita. e de bine. in cazul 'persoanei', nesimtirea e pur cretina si nepotrivita.imi place sa discut despre asta.as discuta ore-n sir.
schimbarile vor continua si in perioada ce va urma pentru ca vine facultatea bai :D voi fi studenta (chiar la Istorie sper ) si voi fi tot eu numai ca mai sigura pe mine si mai.. speciala. so , this is not my best. i can do way better :)) why does Kus get all the fun?! he will he will :))
see me at the bitter end

Timingul fara secunde..

ce lame suna nu? timingul.. de fapt chiar daca nu ne dam seama, timingul este esenta vietii. ce s-ar fi intamplat daca nu treceai strada acu 3 secunde sau dacanu plecai din Irak acum 2 ani? guess what.. nu mai citeai postul asta acum.timingul este vital,timingul este tot.parerea mea ca lumea nu se invarte in jurul banilor, god forbid, ci in jurul timingului.ce se intampla daca postam un comment pe blogu respectivului chiar atunci, ce se intampla daca nu ajungeam azi mai devreme cu 30 de minute acasa sau daca elena lupescu se nastea cu 10 ani mai tarziu?probabil ca nu .. nu se stie de fapt.e absurd sa iti imaginezi ce s-ar intampla.in timing sunt implicate 2 elemente.afectatul si afectantul.ma simt o victima a timingului.pentru ca sunt.sentimentele mele nu au viteza de reactie which sux, to be honest.iti vine sa dai timpul inapoi si sa rearanjezi insa ghici ce.. e PREA TARZIU. ce sa ii faci.. data viitoare sa fii si tu mai atent/a.do as i say don't do as i do e ceea ce va sugerez eu, asa cum zicea si phil collins in jesus he knows me (care e btw melodia mea de o luna alaturi de cate ceva d-ale lui springsteen.motivele se cunosc bineinteles)
the problem is.. te problem is..

Phoenix - Floarea stancilor

my all at the time being..

Floarea stâncilor
Text: Victor Cârcu

Am crezut că-n zarea-albastră
Voi găsi ca într-o glastră,
Sus pe stânca-nvelită
În muşchi verde, cald şi pufos.
Unde vântul somnoros
Se mlădie fără nici o ţintă,
Floarea stâncilor,
Scăldată-n apa norilor.

Dar ajuns acolo sus,
N-am găsit decât ruină,
Vânt cu praf amestecat,
Se zbate-n frunziş întunecat,
Rece-n bulgării de tină
Se zbate să iasă la lumină
Floarea stâncilor,
Scăldată-n apa norilor.