Numai asta nu

Nu cunosc o opinie mai generala asupra spitalelor din Romania, respectiv Bucuresti (unde situatia e mai buna) insa, eu m-am lamurit asta-seara.Nu mai vreau sa vad spital pentru un timp mai mult decat indelungat.Mai ales, nu vreau sa vad pe cineva foarte iubit de mine in postura de pacient.O fi Floreasca spital modern si este, insa nu e .. ok ideea in sine.
In primul rand am fost oripilata de numarul mare de pacienti de la chirurgie plastica (ceea ce nu dovedeste ca romanii nu sunt cuminti, ci faptul ca e nevoie de mai multe cadre).Numar mare de ciucalatii,la camera de garda plin, saloane plin.Bine ca macar exista implicare si asta e un pas inainte.Doctori care chiar fac cu pasiune datoria lor si asta te usureaza oarecum.Pentru prima data am simtit ca mi se inmoaie picioarele cand ma aflu in spital, poate pentru faptul ca eram cu tata de brat si nu am idee ce o sa se intample cu el nici pana maine, noaptea asta avand loc operatia.Doctorita a zis ca o sa fie ok, as vrea sa ma asigur si pe mine de asta,insa sunt total pe alta lume.Nu mai am putere sa fac nimic, nu mai pot sa simt nimic, nu mai stiu, nu mai vad nimic.Randomizare, pansament, iod.. prea multe chestii auzite pe seara asta.Chiar daca jumatate din termenii insiruiti si auziti azi imi sunt ca japoneza, sper in bine si sper in medicina romaneasca:)
i just want my dad back and safe
Aveti grija de voi, de cei dragi, aveti grija cat de mult puteti pentru ca vorba cui o fi e mai bine sa previi decat sa tratezi.